Balta Dracului

Este simbolul oraşului Covasna, un vulcan noroios, o erupţie permanentă de gaze - oxizi de carbon şi sulf -, care ţine în mişcare un vârtej compus din noroi de culoare galbenă şi din ape freatice, respectiv minerale. Emanaţiile carbogazoase de aici se leagă strict de procesele vulcanice care s-au petrecut în regiunea dintre Harghita şi Calima, undeva spre sfârşitul paleocenului. Gazele emanate sunt formate din bioxid de carbon cu puritatea maximă de 98%. Aceste gaze se regăsesc pe aproape tot teritoriul oraşului Covasna, ele fiind acumulate în spaţii amenajate special, ce poartă denumirea de mofete, şi ele reprezintă un factor natural unic, foarte special în tratarea multiplelor afecţiuni ale aparatului cardiovascular.

Conform descrierilor, în anii 1700 acest fenomen al naturii se situa mai spre nord, dar în mod enigmatic s-a deplasat în centrul oraşului, lăsând în vechiul său loc un frate mai mic, „Mica Baltă a Dracului”. În secolul al XIX-lea s-au produs mai multe erupţii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind în anul 1837, ultima mare erupţie de gaze având loc în 1984. În prezent este complet inofensivă, semănând cu o fântână în clocot, acoperită de un grilaj metalic, putând fi vizitată sub această formă în centrul oraşului.

Balta Dracului a fost deschisă în 1881 ca baie publică pentru cei interesaţi, fiind utilizată iniţial pentru tratamentul reumatismelor, oraşul intrând astfel în rândul staţiunilor balneoclimaterice.
Tot în oraşul Covasna, în împrejurimile Bălții Dracului se află zeci de izvoare minerale cu apă carbogazoasă care ajută la tratarea reumatismului, a bolilor cardiovasculare sau gastrice.