Sezonul turistic din stațiunea Covasna se va deschide oficial în weekendul care urmează, cu o serie de activități cultural-artistice și târguri tradiționale, potrivit responsabilului cu turismul în orașul Covasna, Thiesz János.

Turiști și localnici deopotrivă sunt așteptați sâmbătă, 16 iunie a.c., începând cu orele 10.30 în incinta casei orășenești de cultură, cu o scenă în aer liber pe care vor cânta și dansa formații locale de copii, atât românești, cât și maghiare, spre încântarea tuturor turiștilor prezenți la eveniment.

„Va avea loc o expoziție de artizanat și de meșteșugărit, un târg de produse tradiționale, va fi amplasat și un stand de informare turistică pentru orașul Covasna, dar și pentru întreaga zonă. Pe scenă va avea loc un program cultural-artistic prezentat de formații de dansuri populare românești și maghiare, de formații de dansuri moderne, și de către fanfară. În plus, vom avea și standuri de gastronomie locală. În după-amiaza aceleiași zile, spectatorii vor putea urmări un program mai vast, prezentat de către Clubul Copiilor și al Elevilor din orașul Covasna.”- a declarat Thiesz Janos, consilierul

Primarului orașului Covasna, Gyerő József, a declarat pentru „Mesagerul de Covasna” că se așteaptă la aproximativ două mii de vizitatori, la deschiderea oficială a sezonului turistic. Vorbind despre activitatea actuală a principalelor unități de cazare din oraș, edilul a menționat: „În prezent funcționează doar Spitalul de Cardiologie și hotelurile de patru stele, care își atrag clientela de pe piața concurențială. Din păcate în acest an licitațiile pentru biletele subvenționate de Ministerul Muncii au început târziu, motiv pentru care hotelurile care lucrează pe aceste bilete și-au deschis programul cu întârziere, față de anul trecut. Aceasta reprezintă o pierdere atât pentru stațiune, cât și pentru hoteluri și angajații acestora. Biletele care se dau prin Casa de Asigurări de Sănătate trebuie folosite toate, și aceasta înseamnă o supraîncărcare a personalului hotelurilor, a personalului din baza de tratament, fiindcă nimeni nu își permite să refuze biletele, iar aceasta însemnă o aglomerare a stațiunii pe perioada acelor luni în care vor fi utilizate acele bilete.”

Din păcate, în această fază consiliul local nu poate influența pozitiv foarte mult afluxul de turiști, deși strategia pe termen lung prevede scăderea mediei de vârstă a celor care vin în Covasna pentru activități de agrement, dar și potența financiară a acestora: „În afară de faptul că pregătim și asigurăm infrastructură, noi nu putem să intervenim asupra acestui aspect. Piața aceasta este generată de către jucătorii de pe piața turistică – unitățile de cazare și de tratament balnear, acolo unde există. Totuși, avem în stațiune cele două hoteluri de patru stele – Clermont și TTC, iar acum se pare că se va deschide o nouă unitate de cazare tot în zona Valea Zânelor, care nu va avea o bază de tratament proprie, dar care va avea, din câte se pare, tot o încadrare de patru stele. Ce putem noi să facem este finalizarea centrului Wellness, iar atunci când vom reuși, cu siguranță se va schimba profilul turistului care vine în Covasna. Dincolo de acele proceduri de tratament de care beneficiază persoanele de vârsta a treia, care nu au, din păcate, resurse materiale generoase, nu avem ce să facem. Acest proiect este în faza de întocmire a planului de urbanizare zonală, care trebuie făcut pentru locația în care dorim să construim centrul de agrement, și pentru care încă nu avem toate avizele. În momentul în care le vom avea, vom vota P.U.Z.-ul în consiliul local, și după aceea vom putea comanda și întocmirea unui proiect. Aceste proceduri durează, din cauza acestui ping-pong administrativ între diverse instituții ale statului. Lucrurile nu s-au blocat, am discuții săptămânal și cu domnul proiectant și sper ca până în vară să terminăm și să putem vota P.U.Z.-ul.

Mocănița din Covasna

Folosită la început pentru transportul buștenilor din pădure și mai apoi a oamenilor, Mocănița este azi o atracție pentru turiștii de toate vârstele, ai stațiunii.

Calea ferată Covasna-Comandău a fost folosită pe vremuri pentru transportul buştenilor din pădure, iar la jumătatea ei exista un plan înclinat, care folosea forţa gravitaţională pentru a urca şi coborî vagoanele. Practic, între staţiile aflate la capete opuse exista o diferenţă de nivel de aproape 300 de metri, iar acest lucru permitea ca vagonul gol să fie tras în sus de vagonul încărcat cu lemne care cobora. Pe măsură ce exploatările forestiere s-au restrâns, calea ferată a rămas nefolosită şi s-a degradat, iar planul înclinat care a funcţionat aproape un secol a fost distrus într-un incendiu în anul 1996. Autorităţile covăsnene vor să refacă acest monument industrial unic în Europa, dar şi calea ferată, şi să le transforme într-o atracţie turistică. (sursa: Agerpres).

Astăzi, mocănița cu motor Diesel poate transporta până la 50 de persoane, la prețuri rezonabile, prin zone de o frumusețe și un pitoresc greu de uitat.

„Mocănița funcționează pe segmentul de la hotelul Clermont până la Șiclău. Acea porțiune de cale ferată aparține firmei Brafor (din Brașov – n. red.) iar primăria nu are drept de intervenție directă asupra condițiilor în care funcționează. Având în vedere că prea multe posibiiltăți de agrement în stațiunea Covasna nu există pe perioada verii, mocănița are succes la turiști, fiind o pată de culoare pe paleta pieței de agrement a orașului.”, a declarat primarul Covasnei.

Urșii – o prezență deja obișnuită în oraș

Cu siguranță, județul nostru nu se plânge de lipsa urșilor, aceștia făcându-și simțită prezența în mai toate localitățile județului, într-un mod mai mult sau mai puțin agresiv. În ciuda apelurilor autorităților locale către cele centrale de a stabili și institui un plan de măsuri concret și eficient pentru evitarea incidentelor precum cel de acum aproape trei săptămâni, de la Lacul Sfânta Ana, majoritatea localităților covăsnene au parte de vizite frecvente ale urșilor, care nu se mai sfiesc să își caute de mâncare chiar și în prezența oamenilor.

„Avem sesizări aproape săptămânale, mai ales de la unitățile de cazare din zona Valea Zânelor, de la Spitalul de Cardiologie, de la hotelurile Clermont și TTS, care semnalează prezența urșilor și ne cer ajutorul. Ajutorul nostru …Noi trimitem mai departe adresele respective la Ministerul Mediului, la Prefectură, la Jandarmerie, la toate instituțiile de unde putem să ne așteptăm la rezolvarea problemei. Pe de altă parte avem o relație și cu asociația de vânătoare care administrează fondul cinegetic din zonă.Chiar acum două săptămâni, domnul viceprimar a participat la întâlnirea cu Ministrul Mediului. Acolo s-a pus problema, s-a semnalat din sursă imediată, iar soluția propusă de către cei de la București a fost să facem noi goană, care vă dați seama că este atât de eficientă, încât a doua zi ursul este înapoi. În curtea Spitalului de cardiologie, prezența ursului este semnalată în fiecare seară. Turiștii sunt atenționați să nu le dea de mâncare urșilor, să nu se aporpie de ei, dar ei consideră că pot admira urșii ca într-o grădină zoologică. Noi ne facem datoria semnalând aceaastă problemă, iar cei abilitață să ia măsuri.”- a arătat primarul Gyerő József.

Cu rulotele, la Covasna

Acesta a mai spus că în campingul din Covasna au început să apară primii turiști cu rulotele. „Deoarece camparea pe domeniul public al orașului este interzisă, iar primăria nu are autorizația pentru a organiza un loc de campare, cei dornici de relaxare în natură, pot campa în Valea Zânelor, în zona de camping apartinând S.C. Turism Covasna SA. Și în anii precedenți, în perioadele de vârf – lunile iulie-august, zona a fost plină de turiști.”

Sursa: Mesagerul de Covasa

Topul celor mai vizitate localităţi este condus detaşat de staţiunea Covasna, care a avut un număr de 45.525 turişti, urmată de Turia/Balvanyos cu 17.797 turişti şi Sfântu Gheorghe cu 13.826 turişti

„Bineînţeles că topul îl conduce oraşul staţiune Covasna. Aici avem fenomenul de turism social, adică persoane care vin cu bilete gratuite sau subvenţionate la tratament. Dar nu tot turismul din staţiunea Covasna este turism social, sunt şi două hoteluri de patru stele, deschise recent, deci este pe drum bun şi turismul din staţiunea Covasna. Urmează Turia, Balvanyos, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi comunele Zăbala, Arcuş, Valea Crişului, Brăduţ, Ozun şi Comandău, dar despre fiecare ştim exact de unde provine fluxul de turişti care le plasează în top 10. În comuna Brăduţ, spre exemplu, în 2014 au fost doar 11 turişti, în 2015 au fost 678, iar în 2016, un număr de 1.228, deci o creştere semnificativă. Fluxul de turişti, bineînţeles, vine de la Castelul Daniel din satul aparţinător Tălişoara”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Grüman Robert

Potrivit statisticii, anul trecut numărul înnoptărilor în unităţile de turism din judeţ a fost de 520.478, cel mai mare din ultimii cinci ani, în creştere cu aproape 40.000 faţă de anul anterior.

Sursa: Observatorul de Covasna

Într-una din cele mai reci zile din această lună, vineri, 20 ianuarie, noi, cercetașii covăsneni, înfruntând frigul, am mers în pădurea din Valea Zânelor și am amplasat hrănitoare cu semințe pentru păsările sălbatice. Am fost însoțiți de pădurarul Muguraș Papuc și inginerul Bogdan Ciangă, de la Ocolul Silvic Covasna, de la care am putut afla multe lucruri interesante despre zburătoarele ce populează pădurile Covasnei.

Știind că iarna grea le face păsărilor din pădure mai dificilă sarcina de a găsi hrana necesară, ne-am gândit să le venim în ajutor. Ne-am făcut bine temele- ne-am informat înainte despre ce mănâncă acestea, aflând astfel că e foarte important ca semințele oferite păsărilor să fie crude și fără sare. Sarea este dăunătoare pentru păsări. La fel de dăunătoare sunt și pâinea, biscuiții sau orice alte produse de patiserie-cofetărie. Pentru multe specii este suficient să punem semințe de floarea soarelui. Noi le-am dus un amestec din mai multe soiuri de semințe, iar Ancuța Macovei le-a pus chiar și o bucată de slănină. Să nu zâmbiți acum! Unele produse de origine animală sunt foarte hrănitoare și apreciate de păsări: slănina (nesărată și neafumată), untura de porc, carnea fiartă (de exemplu, cea care a rămas pe oase de la mâncarea noastră).

Semințele le-am pus în hrănitoare făcute chiar de noi, din materiale reciclabile. Deși ne-am străduit să stăm în liniște, păsările nu au venit să guste din bunătățile aduse, probabil zarva făcută de noi le-a speriat.

Însă pădurarul Muguraș Papuc, de la Ocolul Silvic Covasna, ne-a asigurat că ele vor veni și se vor bucura. E nevoie de cevatimpca păsările să observe sursa nouă de hrană, să se obișnuiască cu locul și să capete încredere. Acesta ne-a povestit cum, în urmă cu aproape 20 de ani, după ce o furtună puternică a pus la pământ mii de hectare de pădure din jurul Covasnei, modul de viață al pițigoilor de aici fiind periclitat, pădurarii de la Ocolul Silvic Covasna le-au făcut acestora cuiburi artificiale, un fel de căsuțe cochete, unele dintre ele mai putând fi și astăzi observate la liziera pădurii.

„Una dintre cele mai importante sarcini care le revine silvicultorilor este asigurarea şi continuarea biodiversității pădurii. Iar una din speciile ce asigură această biodiversitate este pițigoiul. Sunt mai multe varietăți ale acestei păsări, dar cea mai răspândită în zona de pădure a orașului Covasna este pițigoiul mare (Parus major). Este o pasăre mică, cu o dimensiune de 15 cm. Are pe cap căciula neagră, obraji de culoare albă, un guler şi o linie mediană care traversează pieptul şi pântecele, tot negre. Pe spate are culoarea măslinie, iar pe abdomen e cenușiu. Pițigoiul mare se hrănește în principal cu insecte, larve şi ouă de insecte. Datorită acestui lucru, pițigoiul are un rol foarte important în asigurarea sănătății pădurii. În iernile grele, când insectele lipsesc, consumă semințe şi fructe de pădure”, ne povestește silvicultorul, iar fiul lui, Horea Papuc, colegul nostru, îl completează: ”Datorită rolului important pe care îl joacă în pădure, ne revine sarcina de a-l hrăni pe timp de iarnă. Este o pasăre care iubește libertatea şi care trăiește în grupuri mai mari şi nu migrează. Fiind o pasăre foarte prevăzătoare atunci când explorează teritoriile, este foarte greu de fotografiat.”

Noi ne propunem să mai trecem să verificăm starea hrănitorilor amplasate și poate vom reuși să îi și fotografiem pe vestiții pițigoi! Și vă recomandăm și vouă să hrăniți, iarna, păsările sălbatice!

*

Întâlnirea dintre cercetași și silvicultori este rodul parteneriatului dintre Asociația de tineret GRIT și Ocolul Silvic Covasna, în cadrul Programului Național de Educație Forestieră inițiat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin Direcția Silvică Covasna, care are ca principal obiectiv prezentarea către tineri a importanței pădurilor României și a modalităților prin care aceștia pot beneficia de ele, dar și contribui la păstrarea și îngrijirea „aurului verde” al țării.

Astfel, a fost instituită o zi în fiecare lună, dedicată întâlnirii dintre personalul Ocolului Silvic Covasna cu copiii şi tinerii covăsneni, membri ai grupului de iniţiativă cercetăşesc Kogaion Covasna.

Prof. Florentina Teacă, șef centru local cercetășesc Kogaion Covasna

Articol apărut în : Mesagerul de Covasna din 26.01.2017

La doar jumătate de an după ce a fost învestit în funcția de primar al stațiunii Covasna, Gyerő József trage linie și spune că per total anul 2016 a fost unul bun, în care a reușit să realizeze proiecte importante și necesare orașului pe care îl conduce, și spune că planurile pe care le are pentru anul ce va urma vor fi la fel de importante pentru comunitate și pentru promovarea turismului.

Gyerő József spune că odată ajuns la conducerea Primăriei orașului Covasna a trebuit să învețe „dedesubturile muncii în administrație” și să se acomodeze cu problemele instituției, pentru ca mai apoi să poată să le rezolve. Consideră că proiectele derulate în acest an s-au finalizat cu succes, însă nu se oprește aici și spune că are planuri mari pentru anul 2017, proiecte menite să dezvolte turismul în stațiunea Covasna și să îi facă pe cetățenii orașului să se simtă bine în orașul în care trăiesc.

„Pe de o parte am încercat să finalizez acele programe, proiecte, lucrări pe care mi le-a lăsat antecesorul meu în acest post, și să încep altele pentru a pregăti investițiile și proiectele pentru anul sau anii care vor urma. În ceea ce privește prima categorie de activitate am reușit, și consider că este un succes, să finalizăm proiectul Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, pe Axa 5.2.  – cele 16 străzi pe care le-am reabilitat, acea investiție majoră care a făcut ca astăzi, orașul Covasna să arate altfel decât arăta acum 2-3 ani de zile. Am întocmit procesul de recepție a execuției acestor lucrări, și în plus, am reușit să suplinim o lacună a proiectului inițial, de racordare a utilităților executate pe noul proiect, la utilitățile vechi existente în oraș, fiindcă această lucrare nu a fost prevăzută în proiect, și astfel exista o posibilitate să fim obligați să returnăm banii accesați pe această posibilitate de finanțare. Am reușit să implementăm, să terminăm acest proiect, inclusiv prin execuția acestor lucrări suplimentare de racordare – interconectare a rețelelor vechi cu cele noi. Aceasta zic că este o sarcină pe care am reușit să o duc până la capăt, să o execut. În ceea ce privește lucrările curente, munca din Primărie, eu zic că am făcut față acestora și am reușit să pregătim un proiect pentru viitor, pe POR 2014-2020, Axa 7.1. care vizează reabilitarea infrastructurii în stațiunile turistice din România, am pregătit un proiect pe care l-am depus la ADR Centru. Într-o primă fază, datorită unor probleme de neconformitate administrativă, proiectul a fost respins. Am refăcut proiectul, am eliminat acele probleme care ne-au fost semnalate de către organismul intermediar și l-am redepus acum 3-4 zile, într-o altă formă. Sper ca acest proiect să fie găsit finanțabil pe această axă. Dacă într-adevăr acest proiect ar fi câștigător, eu zic că am avea de lucru și am avea o posibilitate de dezvoltare a orașului în anii următori, până în 2020. Acesta este un proiect major pe care vrem să îl executăm în viitor.” – a declarat primarul orașului Covasna, Gyerő József.

Cât despre planurile pentru anul viitor, primarul Gyerő József este încrezător și spune că lucrările începute vor fi continuate, până când locuitorii stațiunii, dar și vizitatorii acesteia, vor avea parte de condiții optime. Printre proiectele importante acesta a menționat construirea unui centru Wellness/SPA, investiții în zona pârtiei de schi „Lőrincz Zsigmond”, dar și reabilitarea Planului Înclinat, în măsura în care acest lucru va fi posibil.

„Acum <<creionăm>> lista lucrărilor cu caracter de investiții pe care vrem să le executăm anul viitor. Vreau să văd care va fi rezultatul execuției bugetare pentru anul acesta și, în funcție de banii de care vom dispune pentru investiții anul viitor, vrem să executăm anumite lucrări. Pe de o parte reabilitarea aleilor și trotuarelor din centrul orașului, și aici mă refer la trotuarul care pleacă din fața clădirii vechi a Poștei, până la RCS – RDS, deci acea zonă de alee pietonală. Aleea din fața Galeriei de Artă, reabilitarea zonei cascadei, care este și un punct de atracție pentru turiștii care vin în orașul Covasna, să continuăm să dotăm orașul cu parcuri, bănci, coșuri de gunoi, începând de la zona Văii Zânelor, în zona UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România –n.red) din spatele Hotelului Montana, și în general partea de centru a orașului. Se pare că vom avea nevoie să achiziționăm o autoutilitară fiindcă cea pe care o avem în prezent este prea veche, s-a uzat atât moral cât și fizic, dacă vom avea bani vom mai face niște investiții și în zona pârtiei de schi, acolo am comandat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru terenul alăturat zonei de schi, și trebuie să îl plătim, și desigur, în funcție de banii pe care îi vom aveam la dispoziție, vom avea și alte lucrări. Dacă vom finaliza PUZ-ul în zona de lângă pârtia de schi, aș vrea să comandăm un studiu de fezabilitate pentru viitorul SPA/Wellness pe care vreau să îl avem în orașul Covasna. Trebuie să întocmim documentația tehnică în vederea construirii acestui SPA. Mai întâi trebuie să identificăm sursa de finanțare, aici purtăm discuții și cu Consiliul județean, vedem care sunt resursele noastre, eventual accesarea unor împrumuturi, dar într-o primă fază să avem PUZ-ul și să întocmim o documentație tehnică, un studiu de fezabilitate.” – a mai explicat edilul.

Potrivit acestuia, posibilitatea reabilitării Planului Înclinat va fi discutată săptămâna viitoare în cadrul ședinței Consiliului județean Covasna: „În acest proiect de reabilitare a Planului Înclinat și a clarificării situației juridice se implică și Consiliul județean Covasna, și Primăria. Acum, chiar în ședința de Consiliu care va avea loc joi, 29 decembrie, vom avea o prezentare a situației juridice a terenului, a infrastructurii feroviare, a locomotivelor și vagoanelor. De acolo va rezulta care este situația actuală. Aștept să avem această documentație prin care ne este relevată situația juridică și în funcție de această situație, în colaborare cu Consiliul județean Covasna, sper să putem rezolva și această problemă, sau mai bine zis să ne folosim de această posibilitate de care dispune, potențial, orașul Covasna, pentru a promova turismul în oraș și în zonă.”

Și pentru că Anul Nou se apropie cu pași repezi, noul primar al stațiunii Covasna le-a făcut o urare tuturor covăsnenilor: „În primul rând le urez sărbători fericite și un an plin de realizări, sănătate, și vreau să îi asigur că atâta timp cât eu voi mai conduce Primăria orașului Covasna, vom lucra să identificăm acele soluții și să le implementăm, pentru a le face viața mai bună și mai frumoasă.”

Ioana Ardeleanu

Articol apărut în Mesagerul de Covasna din 28. decembrie 2016.